MA ASTEPTAM SA SE SCHIMBE LUCRURILE

Deocamdata nu s-au schimbat, pentru ca inca nu am primit banii. Mai dureaza toate formalitatile, plus ca am auzit ca nu ii primesc pe toti dintr-o data si ca o sa fie impozitati, dar nu am inteles prea bine. O sa imi angajez un avocat sa imi explice mai ca lumea, dar pana acum n-am prea avut chef sa umblu si sa caut. Oricum, sper ca nu e vorba de mai mult de 10%. Nu de alta, dar nu vreau sa ajunga la statul roman atatia bani.
La doua zile dupa ce am aflat ca am castigat potul loto de vreo 10 milioane de euro mi s-a umplut casuta de yahoo cu mesaje, desi nu apucasem sa zic la foarte multa lume si din cate stiu nu a aparut inca nimic in presa pe tema asta. Dar eu nu prea mai am timp sa citesc presa. Si cel mai ciudat e ca mai mult de jumatate nu erau de la prieteni, cu felicitari si complimente (bine, erau si din alea, de la mai multi prieteni decat am). Erau de la tot felul de oameni cu diverse cereri si probleme. Operatii in Japonia, datornici cu viata naruita de probleme, 3 amenintari cu sinuciderea si 6 studenti cu rezultate bune la invatatura si CV-urile lor pompoase. De unde naiba aveau adresa mea de mail nu stiu. Pana mea. Nu am apucat sa le citesc pe toate, si nici nu o sa apuc vreodata. Bineinteles, pentru ca nu cred in socialism, nu am de gand sa impart tot felul de chestii cu oameni pe care nu ii cunosc. Dar e destul de tare. Unele povesti erau foarte fain scrise. Mai fain scrise decat tampeniile pe care le dam noi la examene ca sa scapam cu o nota data in sictirrr. Pana la urma ei erau mai motivati. 1000 de euro merita un mail pompos. Dar nah, sunt sigura ca mai sunt si alte usi mai socialiste la care pot sa bata.
Asociatiile au fost mai intelepte si se vede ca au o campanie de PR faina. Unele chestii erau foarte funny, altele ar fi putut fi heart-breaking, si oricum, contineau mai degraba felicitari si nici un fel de propunere de donatie. Oricum, datele de contact, vizibil si fara putinta de indoiala..
Maica-mea nu a mai fost acasa, in Brasov, de vreo saptamana, dar nu m-ar surprinde sa am si niste scrisori in posta. Nu m-ar surprinde si nu m-ar interesa. M-a intrebat daca imi mai dau licenta. O dau, ca daca tot am inceput... Zicea ca ar fi fain sa fac un master in strainatate, chestii din astea. Banii vin, trec, dar ce ai in cap nu poate sa-ti ia nimeni. Nu e o idee rea. Poate in Olanda.
Cativa amici artisti au inceput sa faca glume voalate despre cum as putea sa devin un Mecena al Bucurestiului modern. Me ce? Au ras crispati, dar pana la urma cred ca s-au lamurit ca raman o scarba, chiar si cu 10 milioane in plus in viitorul meu cont.
Tata, stiu ca e nasol cu operatia ta de rinichi si cu inima. Am auzit ca ai dat o gramada de bani pe doctori and stuff. Imi pare rau pentru tine. Vezi ai grija cum iti imparti banii, ca e criza financiara. Si daca citesti asta, sa stii ca e posibil sa dau la master, deci inseamna ca o sa trebuiasca sa imi platesti pensia alimentara inca doi ani. O sa-ti trimit o adeverinta cand o sa am timp.
In rest, toate bune. Ii deschid o casa de discuri maica-mii, niste saloane de masaj si intretinere doar pentru bunici, cu cat mai mult personal, si dupa mai vad. Vreo 4 motoare enduro la prima mana pentru mine si prietenii mei, ceva plimbari prin strainatate, si o casa altundeva, nu in Romania.
Va sfatuiesc sa castigati si voi la loto, ca e foarte misto, si ma bucur ca am ocazia sa zic Fuck off! cu 10 mil in buzunar. Pentru banii astia nu prea exista contra-argument.
PS: Lucian, you're next.