vineri, 6 noiembrie 2009

PSIHOLOGIA ELEFANTULUI

M-a captat Cartea junglei pentru ca face ceva: se preocupa de psihologia animalelor. E o lume noua, oarecum straina. Are alte legi si alt fel de comunicare. Ca si cand ai scrie un SF si ar trebui sa reinventezi niste legi ale fizicii si alta politica pentru a transmite o idee. Povestile de acolo sunt foarte preocupate de niste reactii si le face foarte credibile. Animalutele alea nu se comporta tocmai ca oamenii, au alte principii. Si e interesant sa vezi ca prind forma si ca au sens reactiile lor, desi au cu totul alt registru. Autorul a reusit sa se coboare la un anumit nivel. Daca el a reusit sa faca lucrul asta, sa inteleaga nivelul de intelegere al unui elefant, atunci poate ar trebui ca si un scenarist de filme realiste sa se preocupe mai mult de psihologia personajelor. Sa nu sacrifice niste reactii doar de dragul ideii sau (mai bizar) al entertainmentului. Am vazut prea multe filme care m-au surprins prin reactiile personajelor. Care trebuiau sa ajunga la un anumit rezultat si sacrificau o reactie a personajului, care devenea falsa.
Chiar si povestile SF trebuie sa fie credibile. Si punctul care cantareste cel mai greu in credibilitate este pana la urma personajul.

2 comentarii:

Alex spunea...

"Autorul a reusit sa se coboare la un anumit nivel."
Sa se COBOARE?!
Eu zic ca s-a RIDICAT la un anumit nivel... din 2 motive. Nu multi pot sa gandeasca ca niste...animale...si sa-si imagineze ce/cum reactioneaza/fac in anumite situatii. Si apoi, noi devenim mai RAI/DISTRUCTIVI ca animalele, deci...abia astept sa dispara aproape complet rasa umana! :)

madalina spunea...

Heil Hitler